Comportamentul prosocial este un anumit tip de comportament care creează coeziune socială, la fel cum comportamentul antisocial creează dezbinare socială. Sau putem spune că, de asemenea, comportamentul prosocial este un comportament sustenabil. 

La un nivel fundamental, putem reduce lucrurile la patru întrebări pertinente pentru a determina dacă “acel ceva“ este prosocial sau nu:

  • Este sustenabil din punct de vedere social?
  • Este sustenabil din punct de vedere economic? 
  • Este durabil din punct de vedere ecologic?
  • Este moral?

Sustenabilitatea socială se referă la ergonomia schimbării. Este “acel ceva” un lucru care se potrivește bine naturii umane și poate fi ușor integrat de indivizi? Adică este un lucru care ne ajută să economisim timp, bani sau energie psihică? Sau “acel ceva” este un lucru ce trebuie impus? Adică o decizie luată de altcineva decât majoritatea oamenilor și trebuie impusă prin structuri de forță? 

Un tip de schimbare care simplifică viața oamenilor va fi perpetuată natural de acei indivizi, iar costuri sunt minime, în timp ce impunerea unei schimbări are costuri financiare, precum și costurile sociale, deoarece este o formă de violență structurală. În timp ce ambele moduri de lucru au rezultate clare în societate, nonviolență ar fi model sustenabil de abordare

Sustenabilitatea financiară nu se referă doar la rentabilitatea unei întreprinderi, ci și la distribuirea câștigurilor. Structurile de afaceri centralizate care lucrează la nivel global au reușit să creeze o disparitate masivă de avere și să dea naștere unei clase ultra bogată și influentă, care nu are interesele majorității angajaților în prim plan. Sustenabilitatea financiară trebuie să aibă o distribuție echitabilă a câștigurilor care să ajute la reducerea decalajul dintre clase și să redistribuie puterea.

Durabilitatea ecologică este destul de evidentă, dar există o anumită nuanță pe care trebuie să o atingem. Este clar că trebuie să găsim modalități de producție și de trai care sunt ecologice, dar trebuie să luăm în considerare și celelalte ființe vii de pe această planetă și să realizăm că exploatarea lor nu este durabilă din punct de vedere ecologic sau moral. 

Moralitatea nu este ceva care poate avea o formă clară, dar este o discuție pe care toată lumea trebuie să o poarte atunci când creează ceva. Idea de moralitate este una dintre cele mai impresionante povești umane prin care se încarcă constant să se determine ce este corect și just de făcut. Dar comportamentul uman este atât de divers încât nu există reguli clare prin care să determini ce este corect. În prezent, cel mai frecvent și simplificat mod de a determina dacă ceva este moral este prin dualitatea de bine/rău, dar acest lucru este extrem de și subiectiv că creează mai multe probleme decât le rezolvă. În prosocialitate, întrebarea de bază ține de dualitatea împreunare/separe, este “acel ceva” un lucru care crează punți între oameni sau este ceva care separă oamenii?

Procesul de a răspunde la aceste întrebări trebuie să implice multă gândirea critică și știința deseori. Gândirea critică și metoda științifică trebuie să fie instrumente cu care lucrăm pentru a maximiza șansele unui proiect sau ale unei idei de a îndeplini criteriile de prosocialitate menționate mai sus.   

În afară de aceste patru întrebări care creează un cadru general pentru poziționarea lucrurilor într-un contex prosocial, mai avem și patru piloni ai comportamentului prosocial care au rolul de a conturi direcții și rezultate concrete.

 

Cei patru piloni ai comportamentului prosocial 

 

Altruismul eficace este un domeniu care a fost cercetat și are destul de mulți adepți vocali, deci sunt multe de studiat în acest domeniu. Dar realitatea este că diferite metode dau rezultate diferite, iar dacă chiar vrei să fii altruist, ar trebui să alegi cel mai eficient mod de a genera impactul pozitiv dorit. La nivel general, acest lucru se referă la donarea pentru o cauză și găsirea organizațiilor cu cea mai bună metodă, astfel încât să maximiza impactul banilor donați. La nivel personal, acest lucru se poate referi la obținerea celor mai bune competențe necesare pentru a rezolva o problemă, dacă preferați să doneze timp, mai degrabă decât bani. 

 

Colaborarea consensuală complementară se referă la un mecanism de colaborare non-ierarhică în care persoanele cu viziuni și competențe complementare ajung la un consens cu privire la un mod comun de acțiune. Această metodă de structurare a colaborării creează o implicare și o asumare mai mare într-un proiect, deoarece toți membrii sunt de acord cu direcția și metodele utilizate. Acest lucru, la rândul său, maximizează șansele de succes, fiind, de asemenea, un mediu fertil pentru inovare.

Educația open-source se referă la un model de predare digitală transparentă și complet accesibilă pentru a structura educația. Avem nevoie de o schimbare majoră în modul în care oamenii dobândesc noi competențe, deoarece piața locurilor de muncă evoluează foarte rapid și este din ce în ce mai dinamică. Astfel, vechiul model de educație care urmărește să creeze indivizi cu 20 sau 30 de ani de competitivitate pe piața muncii nu este sustenabil. Educația trebuie să fie accesibilă, la cerere și actualizată în mod constant pentru a crea un mediu în care oamenii să rămână la curent cu competențele necesare pentru a rămâne competitivi. Iar abordarea digitală este cea mai durabilă modalitate de a facilita acest lucru.

Arta prosocială nu se referă neapărat la subiectul operei de artă în sine, ci mai mult la contextul în care este prezentată și comercializată. Trebuie să reevaluăm interacțiunile dintre creatorul de artă și consumatorul de artă și să construim relații mai durabile, care să faciliteze sprijinul pe termen lung a unui efort artistic. Pe de altă parte, artiștii sunt încurajați să găsească modalități în care arta lor poate fi asociată cu cauze în situații win-win.

Aceasta este doar o încercare de a structura comportamentul prosocial într-un mod coerent și funcțional, aceasta nu este în nici un caz o versiune finală și trebuie să fie îmbunătățită. Dar valorile generale, cadrul și mentalitățile sunt definite într-o măsură funcțională.

Close Menu
×
×

Cart